“Expoziții și expuneri” - acesta a fost titlul ales pentru primul eveniment din cadrul ”CIMRO Days” organizat de Centrul de Informare Muzicală din România al Universității Naționale de Muzică din București în colaborare cu ansamblul de muzică nouă SonoMania. Organizatorii s-au străduit să construiască această manifestare într-un mod cât mai accesibil, mai explicit pentru ca cei prezenți să înțeleagă atmosfera și ideile pe care le creează muzica nouă, experimentală și contemporană.
Astfel spațiul selectat pentru desfășurarea acestei acțiuni a fost unul non-academic, în incinta barului A1 din Piața Amzei, cu intrare liberă, spre a atrage cât mai mulți iubitori de muzică, dar și pentru a stârni curiozitatea persoanelor care sunt mai puțin familiarizate cu acest concept. Evenimentul nu a presupus doar expunerea creațiilor unor compozitori români, ci și o prezentare a acestora. Diana Rotaru (organizator) ne-a oferit detalii despre fiecare lucrare și creatorul ei și am putut asculta diverse păreri ale compozitorilor cu privire la propriile lucrări care au fost interpretate sau la ceea ce înseamnă acest fenomen al muzicii noi. Această libertate de comunicare a creat, pentru cei prezenți, o percepție mai clară asupra fenomenului de muzică contemporană.
Cu riscul de a fi ușor subiectivă, întrucât această muzică își are și ea la rându-i o paletă mai largă de exprimare, am să punctez câteva idei despre piesele interpretate de muzicienii ansamblului SonoMania în cadrul acestui eveniment.
Prima piesă din program, Satya II pentru fagot compusă de Violeta Dinescu a generat o stare de liniște și de interiorizare. Maria Chifu a conturat această stare printr-o interpretare sugestivă oferind o sonoritate expresivă, melancolică. Titlul lucrării provine din limba sanscrită și reprezintă ”adevărul suprem”.
Tot în interpretarea Mariei Chifu am ascultat Melopedie și Fugă de Nicolae Brînduș, muzica fiind bazată în prima parte pe o idee muzicală de Stravinski iar în cea de-a doua pe o idee de Paul Dukas, într-o dezvoltare liberă a discursului muzical, oferind astfel interpretei posibilitatea de a crea o notă personală la nivelul expresiei muzicale. Doberos Dabeis III - Fals tratat de psihoterapie pentru fagot, bandă şi live electronics, compusă de tânăra Cornelia Zambilă, a avut un impact puternic asupra publicului. Aceasta a îndemnat pe cei prezenți să se lase purtați de versurile poeziei ”Amintire” de Lucian Blaga pe care a recitat-o, primul vers urmând a fi preluat și repetat de Maria Chifu într-o melodie vocală simplă și clară, expresivitatea acesteia fiind dată de pauzele și maniera de cânt a interpretei. După această trecere de la cuvânt la cânt, muzica a fost pătrunsă prin intermediul fagotului. Însă latura electronică (susținută de Dan Alexandru) care s-a alăturat instrumentului prin adăugarea și repetarea unor motive de la fagot precum și prin redarea unor sunete similare cu unele din natură a creat un efect deosebit, realizând în sinele ascultătorului o formă de meditație, de transpunere a eului într-o altă lume.
Foto: Mihai Cucu
Tamara Dică a interpretat două piese scrise pentru violă. Prima cu numele Cette lanciante douleur de la liberté compusă de Liviu Dănceanu cuprinde un număr de 23 de motive muzicale inspirate din melodii care aparțin unor genuri diferite din punct de vedere stilistic si estetic. Piesa a fost interpretată într-o manieră expresivă, fiind evidențiată trecerea bruscă de la un motiv la altul având în vedere lipsa unor punți de legătură între acestea. Cea de-a doua piesă pentru violă a fost Da Viola de George Balint, a cărei interpretare a reliefat un caracter arhaic prin prezența contrastului ritmic și melodic.
Am întâlnit de asemenea și câteva piese din emisfera folclorică, două dintre acestea fiind scrise pentru violoncel. Lucrarea Gordun (”gordună” echivalent pentru contrabas) compusă de Adrian Pop a fost apreciată la un nivel mai înalt față de celelalte piese, caracterul folcloric fiind destul de evident, fiind subliniată prezența ritmului aksak, melodia având la bază elemente de citat din folclorul transilvănean ce sunt prelucrate la nivel melodic și timbral. Cealaltă piesă a fost Sonata pentru violoncel solo scrisă de Cornel Țăranu, o lucrare în care aspectul folcloric este ușor estompat dar care expune însă diverse cromatisme și elemente de limbaj modal. Ambele compoziții au fost interpretate de Eugen Bogdan Popa, într-o manieră impunătoare și expresivă reflectată prin precizia ritmică și libertatea dinamică a violoncelistului. Universul folcloric a fost extins și în afara graniței românești spre zona de dans italian. Un alt moment muzical apreciat de public a fost în prezența lui Radu Vâlcu, care a interpretat Tarantella pentru chitară, compusă de Cătălin Ștefănescu; o piesă cu temperament, de o dificultate tehnică considerabilă, care și-a spus cuvântul prin virtuozitatea și talentul chitaristului.
Încheierea programului a fost pregătită de către toți interpreții mai sus menționați alături de Mihaela Vosganian (voce) care a compus piesa Il gioco degli innocenti (jocul inocenților) pentru voce, chitară electrică, keyboard, violă, violoncel și bandă. Compozitoarea a afirmat faptul că piesa a fost inspirată din interacțiunea cu un grup de copii din Sicilia în cadrul unui experiment artistic. De asemenea ea susține că ideea acestei lucrări este aceea de a crea o conexiune a eului interior cu universul inocenței copilului. Piesa este de factură experimentală și reflectă o libertate de exprimare foarte puternică și sugestivă. Echilibrul sonor a fost disproporționat de o varitate de efecte electronice iar intervențiile vocale au fost apropiate tehnicii de sprechgesang, acestea fiind intersectate uneori cu vocea de pe bandă, realizându-se un dialog deformat. Acest puzzle sonor a avut totuși o ”piesă” nepotrivită aș zice, dată de interveniția unei pulsații puternice de percuție din planul electronic, fiind detașată de imaginea sonoră care se desfășura. În pofida acestui fapt piesa a determinat crearea unui univers sonor transcedental și cosmic.
Evenimentul s-a dovedit a fi per ansamblu unul reușit, având un număr suficient de ascultători, având în vedere spațiul limitat al sălii. Printre cei prezenți au fost atât muzicieni profesioniști, compozitori și muzicologi, studenți cât și melomani sau în orice caz persoane interesate de un nou limbaj muzical.
Eliana-Maria Zah
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu