Meridian 2010: Meditatie dinamica

Ermetismul aparent al muzicii noi i-a indepartat pe multi amatori de cultura spre orice alt domeniu artistic, mai putin cel muzical. Sa fie oare vorba de o dificultate a perceptiei sporita in cazul artei sunetelor care-l sperie pe omul recent, traitor in anii vitezei si a surfingului pe internet? Sa fie oare vina acelor autori mult prea putin procupati de comunicare - acest dat fundamental al muzicii - si prea mult de admiratia confratilor de breasla, dintre care multi atinsi de boala snobismului? Sa fie oare lipsa de discernamant care caracterizeaza in general lumea muzicala contemporana romaneasca, unde se programeaza orice fel de muzica, cantata oricum, fara nici un respect pentru public, conform dictonului "las' ca merge si-asa!" ? Probabil ca toate aceastea si mai multe, insa expresivitate, traire, catharsis si chiar "frumusete" (in sensul ei "clasic") se gasesc totusi din plin in muzica noua, si cu putina rabdare si noroc - pentru neofitul care nu stie inca unde sa caute exact - poate fi gasita si in festivaluri precum Meridianul nostru sau Saptamana Internationala din mai.

Problematica receptarii, precum si o atractie pentru multitudinea de posibilitati pe care le ofera o abordare mai putin "clasica" a muzicii, i-a facut pe unii compozitori - din ce in ce mai multi - sa se indrepte catre domeniul sincretic al comunicarii intre diverse arte - sonore sau vizuale, acustice sau electronice. Unul dintre acesti compozitori este Mihaela Vosganian, co-fondatoare, de altfel, a grupului Inter.Art impreuna cu mai vechea sa colaboratoare, cunoscuta coregrafa Liliana Iorgulescu. Cel mai recent spectacol al compozitoarei a avut loc pe 17 decembrie, la Studioul de Opera al U.N.M.B.. El se numeste Dynamic Meditation, o fericita imbinare de muzica live, live electronics, dans, video si live video, precum si elemente de teatru si teatru muzical. In spectacol, compozitoarea a incercat sa isi exprime, prin limbajul artistic, propriile trairi spirituale, fiind chiar ea unul dintre performeri (alaturi de fiica sa).

In afara de aceasta latura evident subiectiva a nasterii spectacolului, el poate fi interpretat si ca o meditatie asupra desacralizarii lumii actuale: cum mai putem accede la Sacru in mijlocul forfotei zilnice, a cotidianului care ameninta sa ne inghita definitiv? Prin muzica, pare a ne raspunde Mihaela Vosganian, care si-a structurat in mod inteligent spectacolul in 10 momente diferite, 10 etape ale meditatiei, ale traseului initiatic - prin care trec toti cei ce participa, activ sau pasiv, ca performer sau ca simplu spectator, la ceea ce se intampla pe scena:

1. In spate, orasul cu strania sa muzica de claxoane si frane, forfota urbana ce se tranforma treptat in muzica de pe banda. In fata, cele doua initiate, in pozitie de rugaciune/prosternare.
2. Se intra treptat in transa,prin pulsatie si respiratii ritualice. In sala, trei dansatori capata treptat viata.
3. Interventii vocale invocationale si percutii orientale pe banda.
4. Reapare urbanul ca fundal, de aceasta data "luminat".
5. Joc - cele doua initiate ii anima sau impietresc pe dansatori prin Sunet: diverse jucarii. Descindere inapoi in timp, in universul copilariei.
6. Pe o pulsatie de ceas - timpul - are loc un dans senzual, lent, preluat pe proiectia video.
7. Se reintra, prin dans, in transa
8. Dans ritual, circular
9. Exorcizare a materiei - cu tente metal.
10. Proiectie video stranie, introspectiva: un om isi priveste propriile amintiri. Cei de pe scena sunt purificati de un vesmant alb.

Am apreciat in mod deosebit eficienta cu care acest spectacol de o ora a fost dozat pentru a-si pastra calitatile "de transa" dar si pentru a nu plictisi. Muzica, desi de un profesionalism si de o calitate neindoielnica, a fost "de spectacol": diversa insa mentinand o anumita structura/sonoritate de ansamblu destul de mult pentru ca schimbarile bruste sa nu incarce perceptia, deja impartita intre mai multe planuri surapuse.

Felicitari tuturor celor implicati! si anume:
Mihaela Vosganian (muzica, concept dinamic, performer)
Armine Vosganian (performer)
Calin Grigoriu (chitara electrica), Costin Petrescu (percutie midi)
Anda Cruceru (regie, video)
Catalin Cretu (live video)
Liliana Iorgulescu (coreografie, dans), Andreea Duta si Vlad Iachim (dans)
Raluca Ghideanu (scenografie), Stefania Maria Brad (costume)