Muzeul National "George Enescu" gazduieste un concert de muzica electronică cu acompaniament video joi, 26 martie 2015, ora 18:00. Concertul va avea loc in superba Aula a Palatului Cantacuzino, iar intrarea va fi libera.
Dupa concert sunteti invitati la o o dezbatere publică pe tema "Noul sincretism în muzica românească".
Moderator: Despina Petecel Theodoru, muzicolog.
Organizatorul evenimentului: compozitoarea Maia Ciobanu
Muzică acompaniată video / Sunet şi Imagine în secolul XXI
Patru autori, patru generaţii, patru viziuni asupra lumii
PROGRAM
CĂTĂLIN CREŢU - Lüneburg soundscape; The dark side of the
XII.
CONSTANTIN BASICA - Deadline
MAIA CIOBANU - Das ist nicht ein Streichquartett
CORNELIU DAN GEORGESCU
- Geometrie der Stille (p.a.a.)
Cătălin Creţu, Constantin Basica, Maia Ciobanu, Corneliu Dan
Georgescu sunt compozitorii pe care-i
propunem spre ascultare-vizionare în această seară. Personalitatea distinctă a fiecăruia este
uşor de remarcat, precum şi interesul
faţă de zona de creaţie de tip multimedia. Fuzionarea sonorului cu vizualul proiectează sensibilitatea
spectatorului-ascultător într-o lume care comunică pluridimensional; e un câmp
de desfăşurare incitant, fertil, un univers pe care fiecare dintre cei patru îl
construieşte altfel.
Una din trăsăturile comune celor patru compozitori este
curajul de a se implica în organizarea vizualului vizavi de sunet, în modelarea comunicării pe mai multe
paliere, incluzând nu de puţine ori verbul. Vizibilă este şi tendinţa de a
compune o operă de autor în care creatorul este nu numai compozitor, ci şi
regizor, operator, scenarist, editor de imagine, actor. Vom vedea că această
extensie a imaginaţiei artistice a fost resimţită ca o necesitate atât
de expresie, cât şi de
comunicare.
The dark side of the
XII şi
Luneburg soundscape sunt creaţii electroacustice realizate CĂTĂLIN
CREŢU cu ajutorul unor medii de
programare; videoclipurile care însoţesc traiectul muzical au fost
"compuse" urmărind concepte specific muzicale, precum polifonia sau
omofonia; dacă în prima piesă apar
simultaneităţi şi suprapuneri de clipuri, în cea de-a doua, componenta
video a fost realizată în
Normandia şi ataşată ulterior lucrării.
CONSTANTIN
BASICA își prezintă lucrarea
astfel: “Deadline înfăţişează experienţa propriu-zisă a
compunerii sale, pe care o retrăiesc de fiecare dată când scriu o nouă
piesă. Compunerea piesei a pornit de la
ideea narativă, care a fost gândită ca un schelet pentru construcţia muzicii şi filmului: două medii care se influenţează reciproc şi
comunică prin elemente comune, cooperând atât pe planul tematic, cât şi pe cel
temporal.”
Das ist nicht ein Streichquartett de
MAIA CIOBANU este un demers multimedia creat în doi paşi. Primul pas a constat în realizarea şi
finalizarea muzicii peste care, în al doilea pas, au fost suprapuse imaginile video cu rol (cel
puţin iniţial) de acompaniament şi comentariu. Există - la nivel vizual -
anumite teme-idei cu propria lor evoluţie: mâinile care făuresc catedralele
sonorului, a căror graţie compun o
muzică virtuală în perfectă coerenţă cu cea pe care o auzim; mesajul
transcendent care adună în aceeaşi albie verbul,
imaginea, muzica, mişcarea; binomul etern - efemer.
În Geometrie der Stille
(Geometria liniştii) de CORNELIU DAN GEORGESCU filmul este considerat un fel de prelungire a
actului componistic în care „personajele
vizuale” – culori și forme – se
confruntă cu ”personajele auditive”
– sunete și motive. Prin includerea unor noi planuri într-o compoziție
muzicală, filmul permite muzicianului
să compună abstract, cu sunete şi imagini. "Geometria înseamnă
măsurare, perceperea proporțiilor, cunoaștere. Dar - putem măsura universul, îl putem cunoaște
într-adevăr, putem înțelege armonia, liniștea lui? Aceasta ar fi o formulare
posibilă a ideii filmului de față." - explică autorul.
Fiecare epocă şi-a exersat capacitatea de a uni artele sub
aceeaşi cupolă, aşa au apărut opera, baletul, teatrul, filmul. Secolul nostru
tentează la rândul său multiple variante ale sincretismului şi pare deschis
oricăror experienţe.
Maia Ciobanu
