Cea de-a treia manifestare din cadrul ”CIMRO Days” a revenit în concepția de ”Expoziții și expuneri”, în ideea de a crea un nou dialog cu diverși compozitori și muzicologi pentru înțelegerea și aprecierea muzicii noi. Evenimentul a avut loc în seara de miercuri, 8 octombrie și s-a desfășurat în incinta aceluiași loc nonconformist (barul A1) întrucât se adresează persoanelor curioase, deschise la minte, care doresc să-și extindă orizontul de cunoaștere muzicală.
Programul a fost prezentat de către Diana Rotaru (compozitoare și coordonator principal al CIMRO) și a oferit câteva descrieri și cuvinte-cheie pentru fiecare lucrare în parte. Spre deosebire de prima ediție, de această dată ne-am putut bucura de prezența unui număr mai mare de compozitori și interpreți invitați, alături de SonoMania, un ansamblu consacrat muzicii noi.
În deschiderea programului am ascultat Radio.zip de Cristian Bence-Muk. Compoziția este defapt versiunea comprimată, sau am putea spune arhivată (luând în considerare extensia zip), a piesei Radio. Capacitatea de a trece de la o stare la alta într-un timp foarte scurt este esențială pentru această lucrare. Construcția ei a fost realizată pe baza a 4 teme diferite pe plan stilistic – muzică modernă, populară românească, barocă și jazz – schimbarea frecvenței radioului fiind realizată prin diferite onomatopee. Originalitatea piesei a răsunat sub bagheta dirijorului Lucian Beschiu alături de Ștefan Diaconu (flaut), Valentin Ghita (oboi), Olga Podobinschi (pian) și Eugen-Bogdan Popa (violoncel).
Ce-a de-a doua lucrare a fost creată pe baza unor interferențe dintre arta plastică și cea muzicală. Pasărea măiastră a renumitului sculptor Constantin Brâncuși s-a oglindit pe plan muzical în lucrarea lui Tiberiu Olah, intitulată Sonata pentru clarinet solo. Caracterul fluctuant al acestei piese s-a manifestat prin diferitele schimbări de registre, de tempo și de nuanțe. Tânărul interpret Mihai Pintenaru le-a conturat într-o manieră echilibrată și a reliefat o sonoritate clară și fluentă a discursului muzical.
Următoarea compoziție À la récherche de la Marseillaise de Stravinsky op.134 pentru vioară solo, reprezintă un altfel de modelaj muzical al imnului Franței. Piesa a fost creată de către compozitorul Dan Dediu care susține faptul că și-a imaginat lucrarea ”ca pe un fel de ”inel” muzical care pune în evidență diamantul La Marseillaise în șlefuirea bijutierului Stravinsky”. Această creație impozantă și dificilă, nu doar din punct de vedere tehnic, a fost interpretată de către o invitată specială, respectiv violonista Diana Moș. Violonista a impresionat prin virtuozitatea sa și personalitatea impunătoare, oferind claritate sunetelor și un caracter puternic întregii piese.
Una dintre personalitățile prezente la acest concert, respectiv muzicologul Gheorghe Firca nu a ezitat prea mult în a-și exprima bucuria de a se afla printre diferitele generații de iubitori și cunoscători ai muzicii. Lucrarea dânsului se intitulează Polarités pentru flaut solo, și după spusele acestuia piesa ”oferă artistului o anumită libertate în ceea ce privește interpretarea la nivelul celor două planuri sonore”. Interpretarea lui Ștefan Diaconu a fost apreciată atât de compozitor cât și de public.
Ideea de mecanism și de continuitate în timp a fost redată printr-o compoziție foarte sugestivă intitulată Clocks - pentru clarinet, pian și percuție. Lucrarea aparține compozitoarei Doina Rotaru, o altă personalitate a muzicii care ne-a onorat cu prezența sa la acest concert și care comentează despre atmosfera piesei: ”E ca și când te-ai afla într-un magazin de ceasuri de diferite forme, clepsidre, orologii” redate prin coloratura timbrală și ritmuri diferite iar ”finalul este construit pe un motiv repetitiv în care sonoritatea se amplifică și insinuează trecerea timpului dincolo de puterile noastre”. Piesa a cunoscut diverse versiuni, cea expusă având dimensiuni mai mici fiind dedicată ansamblului SonoMania. Mihai Pintenaru, Olga Podobinschi și Sorin Rotaru au realizat o interpretare cât se poate de apropiată de descrierea compozitoarei, fiecare ceas fiind la locul și timpul lui într-o continuă formă de expresivitate.
La fel ca și Radio.zip sau Clocks, piesa Summer Songs: As Summer Rains (Nr.2) - pentru flaut, pian și percuție - de Carmen Maria Cârneci, reprezintă o altă lucrare readaptată. Compozitoarea a creat inițial două cântece de vară pe versurile tatălui ei (Radu Cârneci) care ulterior s-au transformat în două miniaturi instrumentale pentru flaut, pian și percuție, As Summer Rains fiind cea de-a doua miniatură. În interpretarea realizată de Ștefan Diaconu, Olga Podobinschi și Sorin Rotaru s-a putut distinge un plan sonor creat în jurul unor motive diatonice (flautul având o sonoritate mai pregnantă la acest nivel) și alăturat unor ritmuri variabile date de diferitele instrumente de percuție.
ntrucât timpul pare că se pendulează sub diferite feluri în creația muzicală, conceptul care a stat la baza compoziției următoare a insuflat puțină nostalgie peste cei care au crescut prin anii `90. Probabil cei mai mulți dintre oamenii care aparțin acestei generații știu despre jocul arhicunoscut ”Snake”; cât despre titlul lucrării muzicale, Nibbly (scrisă în 1996), nu reprezintă altceva decât strategia jocului respectiv pe compozitoarea Livia Teodorescu-Ciocănea o adaptează într-o piesă pentru oboi solo. Piesa a fost interpretată de către Valentin Ghita și reliefează un cap tematic care se dezvoltă, se amplifică în dinamică și tempo, având mici întreruperi atunci când ”șerpișorul înghite câte ceva, spre exemplu un motiv muzical din creația lui Schumann” -pe care compozitoarea a ales să-l introducă în lucrare.
Spre sfârșitul programului întâlnim o schimbare nu numai de timp dar și de spațiu îndreptându-ne atenția spre zona orientală a Japoniei. Impresii japoneze - pentru percuție solo, a fost creată de către muzicologul Laura Manolache pentru o demonstrație de Kendo (arta scrimei japoneze). Astfel chiar și fără a vizita propriu-zis teritoriul respectiv, autoarea reușește să surprindă în această piesă câteva sonorități de factură orientală, distribuind 3 teme distincte în timbrul mai multor instrumente de percuție. Primele două reprezintă un contrast realizat pe baza opoziției dintre genul masculin și feminin, tema din urmă fiind dedicată spiritului meditativ, religios. Sorin Rotaru a conturat esența fiecărei teme, trecând de la fermitate și impunere (pe latura instrumentelor membranofone) la un sunet liniștit și ușor (glockenspiel și clopoței), urmând a încheia într-o sonoritate gravă, în rezonanța gongului.
”Vernisajul” acestor expoziții sonore s-a încheiat cu interpretarea lucrării Harmonic Fields - pentru flaut, clarinet, oboi și pian - de Liviu Marinescu. Din nou sub bagheta dirijorului Lucian Beschiu, câțiva interpreți ai ansamblului SonoMania au creat, prin culorile timbrale ale instrumentelor mai sus menționate, un fel de oscilator armonic căruia i-au atribuit o varietate de nuanțe, construind astfel o atmosferă reflexivă. ”Majoritatea înălțimilor sonore sunte derivate din spectrul sonor al sunetului Do, deși ordinea acestor armonice nu este redată corect decât în momentul culminant, plasat aproape de finalul lucrării” - susține compozitorul Liviu Marinescu.
Ceea ce îmi permit eu să afirm, este faptul că existența și expunerea acestui experiment muzical cât și a celorlalte menționate mai sus, dovedesc faptul că s-a creat în timp o extensie a esenței muzicale. Ea evoluează și gravitează în mod simultan în jurul nostru, însă existența sa nu cunoaște o definiție completă întrucât deține încă multe suprafețe care nu au fost înțelese sau cercetate suficient de către cei mai mulți dintre noi. Seria de evenimente create de ”CIMRO” reprezintă un pas înainte spre descoperirea și aprecierea evoluției muzicale contemporane dar și spre a trezi interesul către o lume muzicală plină de noi perspective.
Eliana-Maria Zah
Fotografii: Sabina Ulubeanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu