Concertul s-a numit Parafraze contemporane dupa Chopin (pentru trei piane), a inclus muzica de Chopin in deschidere si apoi 4 lucrari inspirate de muzica sa, in prima auditie.
Soprana Alina Bottez, pianistele Carmen Manea si Alina Balaban si minunatul violonist Gabriel Croitaru - pe al sau Guarnieri (pe care a cantat si Enescu)- au initiat auditorii in universul chopenian, frumos, cu muzicalitate, insa dand din pacate putin impresia de graba a realizarii. "Punctul de atractie" a fost insa seria de parafraze la Chopin, care a starnit ovatiile publicului - inghesuit in mica sala Enescu - prin inventivitatea componistica si virtuozitatea pianistica a autorilor, care si-au interpretat singuri creatiile. Toate cele 4 lucrari au fost scrise, repet, pentru 3 piane.

*rapel la "Tablourile dintr-o expozitie" de Mussorgsky

Dupa un "Chopin umoristic", a urmat un "Chopin la cinema", Omagiu lui Chopin de Adrian Mociulschi, o lucrare frumoasa si bine structurata, insa cu iz de muzica de film (Glass/Williams). Apoi, un "Chopin nebun", in lucrarea care a avut cel mai mare succes la public, Lumea de ieri - parafraza de concert de Andrei Tanasescu, o lucrare pornind de la Valsul op.18. Personal, mi-a placut foarte mult ideea dementei progresive care inghite limbajul tonal, bruiat sau distorsionat, caricaturizat (spre final, tema valsului apare intr-o ipostaza de cabaret, a la Moulin Rouge), barbarizat in explozii de virtuozitate pianistica - e adevarat, acestea putin legate de muzica lui Chopin per se, insa lucrarea lui Tanasescu a cuprins, de exemplu, probabil cel mai frumos moment muzical al serii, un dialog de figuratii obsesive fragmentate in nuanta extrem de mica, care au suprins exact esenta pianisticii chopeniene: imponderabilitate, stranietate, jerbe delicate de sunete. O forma rapsodica, virtuoza, ce a culminat cu lovituri in timpan (!), gratie Veronei Maier.
Nocturniana - fantezie pentru trei piane dupa Nocturna op.27 nr. 2 este lucrarea ce a incheiat concertul, deosebit de sensibila lucrare a Liviei Teodorescu, probabil cea mai apropiata de spiritul muzicii lu Chopin, o tratare nostalgica, melancolica, a trasaturii celei mai caracteristice ale scriiturii compozitorului polonez, ornamentica (figuratii, triluri), printr-o multiplicare hipnotica, bruiata in cateva locuri de semnale "contemporane".
Multe felicitari compozitorilor si pianistilor care i-au "ajutat" sa interpreteze fabulos acest tur de forta pianistic: Valentina Sandu-Dediu, Mihai Maniceanu, Dan Dediu (Shopping Chopin), Adrian-Leonard Mociulshi, Ieronim Buga, Eliodora Falan (Omagiu lui Chopin), Livia Teodorescu, Andrei Tanasescu (Lumea de ieri si Nocturniana), Alina Balaban (Nocturniana) si Verona Maier (Lumea de ieri, pian, timpan si entuziasm).